EDITORIAL / Germania: În cele din urmă social-democraţii vor negocia!

0
336

Nu trebuie să guvernăm cu orice preţ, dar nu trebuie să refuzăm cu orice preţ guvernarea”, a spus Martin Shulz, fostul preşedinte al PE, actualmente liderul social-democraţilor germani, înaintea votului celor 600 de delegaţi, care au dat joi seara (81% din voturi) „undă verde” deschiderii discuţiilor exploratorii cu cancelarul german Angela Merkel, în vederea refacerii marii coaliţii sau doar a unei susţineri pentru un guvern minoritar, fără să participe, alternativă puţin probabilă. După crunta înfrângere la recentele algeri legislative, social-democraţii declaraseră că doresc o cură de opoziţie, refuzând – la nivel declarativ – o nouă alianţă cu conservatorii CDU-CSU, cum făcuseră în două rânduri (2005-2009 şi 2013-2017) cu Angela Merkel în fruntea guvernului. Îngrijorată de riscul unei instabilităţi politice prelungite în Germania şi de voga unui partid de extremă dreaptă (AfD) – devenit a treia forţă politică – Angela Merkel s-a văzut sub presiune, după eşecul cu verzii şi liberalii în construirea „coaliţiei Jamaica”, presiune resimţită şi din partea Uniunii Europene. Chiar dacă Martin Shulz a afirmat joi că îşi doreşte să construiască „Statele Unite ale Europei” până în 2025, idee rece primită de cancelar, mai ales că aparţine unui lider de partid care la alegerile din 24 septembrie a.c. a făcut cel mai slab rezultat din istorie (20,5%), paradoxal reales la congresul de la Berlin (81,9%), mai bun ca al predecesorului său Sigmar Gabriel, în 2005, care nu a cules decât 74,5% din voturi. Martin Shulz va avea prima întâlnire cu Angela Merkel (CDU) şi Horst Seehofer (CSU) miercuri 13 decembrie, dar fără mare entuziasm, după dezbaterile la care a asistat timp de patru ore în sala Palatului Congreselor din Berlin. La toate acestea se mai adaugă faptul că militanţii partidului nu sunt deloc încântaţi de perspectiva continuării unei coabitări, deloc fertile în ceea ce i-a privit, tolerând în schimb un guvern minoritar, spre deosebire de aleşi, care pledează în numele responsabilităţii pentru participarea la guvernare. În schimb tinerii social-democraţi menţin fronda şi se opun „groko”. Avantaje? Martin Shulz va pune câteva condiţii, se anticipează, probabil în privinţa educaţiei sau mediului, dar şi a Europei, domeniu în care pledează pentru „Europa care protejează”, apoi, pe un buget al zonei euro şi cine mai ştie. O neînţelegere pe politica migratorie, subiect sensibil, la originea eşecului precedentei tentative de formare a guvernului cu liberalii şi ecologiştii, există din start. Între a accepta eventualele alegeri anticipate, de data aceasta din o poziţie deloc favorabilă, şi a recepta unele din doleanţele lui Martin Shulz, Angela Merkel nu are de ales decât varianta din urmă. Ce „aşi” ţine Martin Shulz, sub mânecă, deocamdată nu ştim, dar cu siguranţă îi va da dureri de cap cancelarului, moment îndelung aşteptat.