După 180 de ani, copiii din Valea Timocului au început să înveţe limba română

0
422
Aleksandar Najdanovic

De vineri, 5 aprilie, copiii din Zaicear, Bor şi Negotin au început să înveţe limba română şi asta după mai bine de 180 de ani. De atâta amar de vreme nu s-a mai studiat această limbă frumoasă în şcolile din Estul Serbiei. Moment istoric spun cei de prin părţile locului. Am stat de vorbă despre acest subiect cu un tânăr care a învăţat limba română în casă, din familie, de la bunicul său. Aleksandar Najdanovic este preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, student la Facultatea de Medicină.

–       Este această zi una extrem de importantă pentru tine ca timocean?

–       Această zi este istorică, nu numai pentru mine, ci pentru noi toţi cei care ne-am născut şi am crescut aici, pe Valea Timocului.

–       Mai exact, în ce constă acest proiect?

–       Este vorba de programul-pilot susţinut de Consiliul Naţional al Minorităţii Române şi Ministerul Educaţiei din Serbia, care se va derula în perioada  aprilie-iunie.

–       Ce va urma? Se extinde proiectul ? Vor avea posibilitatea să înveţe limba română şi alţi copii, din alte localităţi timocene?

–       Urmează ca din septembrie să începe introducerea limbii române şi învăţarea acestei limbi, în mod facultativ şi la şcolile din Kladovo, Boljevac, Majdanpek, unde s-au înscris până în prezent 1.617 de copii şi liceeni din Valea Timocului, conform datelor primite de la Direcţia Şcolară din Zaicear. Acesta este rezultatul tuturor asociaţilor româneşti din Valea Timocului care au purtat o adevărată luptă în ultimii ani pentru obţinerea dreptului la învăţământ în limba maternă. Să ne amintim de primele semnăturii obţinute în 2004, în 2006 şi, nu în ultimul rând, în 2009, când s-a obţinut şi aprobarea Ministrului Educaţiei din Serbia. Vreau să mai completez şi cu momentul 2012, când împreună cu domnul Viorel Dolha i-am încurajat pe fraţii noştri şi pe reprezentanţii asociaţilor să nu-şi piardă speranţa şi să adune în continuare toate semnăturile.

–       Reţin că ai ridicat această problemă şi  la Strasbourg…

–       Aşa este. Am ridicat această problemă la cele mai înalte instituţii europene. Vreau totuşi să fac o completare. În Valea Moravei, acolo unde această acţiune depinde de Direcţia Şcolară din Pozarevaţ, reprezentanţii Asociaţiei de Părinţi strâng semnături. Sperăm că numărul acestora să se ridice în total la 2.000. Faptul că s-a prelungit şi programul în limba româna la televiziunea regională din Bor arată clar că Serbia a depăşit criza minoritară şi face paşi consistenţi spre aderarea să la Uniunea Europeană.

–       După rezolvarea acestei probleme ce ar mai trebui să urmeze?

–       Şi Serbia simte spiritul european şi va dovedi în curând că are competenţa necesară să rezolve şi al treilea drept fundamental al unei minorităţi – slujba în limba maternă. În felul acesta, părintele nostru Boian ar pute să-şi ţină slujba liniştit şi Protopopiatul să fie recunoscut. Noi vom monitoriza în continuare tot ceea ce se întâmplă în Estul Serbiei şi vom informa instituţiile despre tot ceea ce se petrece.