Pentru că vaccinarea se păstrează sub procentul recomandat de OMS şi există riscul de izbucnire a unor epidemii, Ministerul Sănătăţii pregăteşte un proiect de lege a vaccinării. Pentru elaborarea acestei legi, specialiştii se vor inspira din legislaţia în vigoare din Franţa, Germania şi Polonia. Neprezentarea continuă să rămână principalul motiv al vaccinării necorespunzatoare în raport cu vârsta.
Acoperirea vaccinală în România se păstrează sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din 2014, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Aceleaşi date arată că 30,3 la sută dintre aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.
Acoperirea vaccinală în România este în scădere
Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an) cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.
Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii. La aceste vaccinuri, s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.
Semnal de alarmă din partea epidemiologilor
Specialiştii trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte neîncrederea populaţiei în vaccinare, ca metodă eficientă de combatere şi eliminare a numeroaselor boli transmisibile. Acest lucru este cauzat de o informare deficitară sau de transmiterea de mesaje eronate cu privire la rolul şi importanţa vaccinării.
Epidemiologii susţin că principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei vizavi de vaccinare nu trebuie să fie constrângerea, ci prezentarea riscurilor care pot apărea în cazul nevaccinării.În ceea ce priveşte vaccinarea antigripală, specialiştii susţin că numărul total de persoane vaccinate antigripal în sezonul care tocmai a trecut nu a depăsit un milion de doze, cu toate că OMS recomandă ca minim din 15% din populatie (3 milioane) să fie vaccinată pentru a putea preveni apariţia unei epidemii.
Tocmai pentru a creşte rata de vaccinare, începând cu acesta lună s-a luat hotărârea ca imunizările cuprinse în calendarul naţional, precum şi vaccinarea la grupele la risc să fie făcute numai de medicii de familie. Din ecuaţie ies astfel medicii şcolari, o cauză a acestei schimbări fiind numărul mic de cabinete medicale din şcoli, existenţa unor copii neşcolarizaţi, existenţa, în cadrul aceleiaşi clase a unor copii cu ani de naştere diferiţi, a unora repetenţi sau veniţi prin transfer din alte unităţi de învăţământ.
