SRI: Deciziile CCR privind cartelele telefonice dau consecinţe grave asupra securităţii naţionale

0
310

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru Mediafax, un punct de vedere privind deciziile Curţii Constituţionale a României (CCR) nr.440/08.07.2014 şi nr.461/16.09.2014, prin care au fost declarate neconstituţionale, în integralitate, Legea nr.82/2012 privind retenţia datelor (cunoscută ca Legea „Big Brother”), respectiv Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr.111/2014 privind comunicaţiile electronice şi regimul cartelelor preplătite (prepay). Sursa citată precizează că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile CCR, dar „atrage atenţia cu privire la implicaţiile pe care le generează aceste decizii, consecinţele fiind deja resimiţite în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale, în imposibilitatea instituţiilor statului de a gestiona riscuri şi ameninţări iminente la adresa securităţii naţionale, precum şi în crearea unor vulnerabilităţi fără precedent, de natură a afecta siguranţă cetăţenilor”.

În sprijinul acestor afirmaţii, SRI reiterează faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică şi alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicaţii, permisă acum de legea română, pentru acţiuni care afectează grav securitatea naţională şi ordinea publică, atât pe teritoriul ţării noastre cât şi în spaţiul euroatlantic sau al altor state. Drept urmare, susţine SRI, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor manifestate la adresa României, nu poate fi, în situaţia actuală, compensată prin nici un alt mijloc sau modalitate altenativă. „Prezervarea intereselor de securitate naţională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate şi revirimentul unor ameninţări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente juridice care să asigure atât Serviciului Român de Informaţii, cât şi celorlalte instituţii ale statului cu atribuţii privind apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităţilor specifice în acest domeniu”, mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

S-a creat un vid legislativ

Potrivit SRI, declararea neconstituţională a celor două acte normative „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”. „Activităţi riguros reglementate în ţările cu tradiţie democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată, corelată cu evoluţiile tehnologice şi dinamica alertă a riscurilor şi ameninţărilor locale şi regionale”, mai susţine reprezentantul SRI. În consecinţă, arată Sorin Sava, SRI îşi exprimă, „în mod onest şi transparent, îngrijorarea cu privire la situaţia creată”, şi consideră „necesară adoptarea urgentă a unor soluţii normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului şi responsabilitatea de a apăra securitatea naţională, astfel încât instituţiile statului care au acest rol să îşi poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetăţenilor României”. CCR a decis, în 8 iulie, cu unanimitate de voturi, că Legea 82/2012 este neconstituţională, deoarece este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare. Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de Internet de a reţine, timp de 6 luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale, pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. În 16 septembrie, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay (n.r. – prin care cumpărătorii acestor cartele erau obligaţi să prezinte un act de identitate în momentul achiziţiei) a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CCR, întrucât dispoziţiile ei nu au un caracter precis şi previzibil.