Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, declara anul trecut, la bilanţul activităţii SRI pe 2015, că “România e o redută de securitate, dar trebuie să avem grijă să nu ne transformăm într-o insulă între vecinii noştri…”. Duminică, 26 martie, la 27 de ani de la înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii, prioritatea zero a instituţiei rămâne securitatea cetăţeanului. Terorismul, crima organizată şi infracţiunile cibernetice îl vizează direct pe cetăţean. “Suntem performanţi, dar nu suntem perfecţi..”, a mai spus anul trecut, directorul SRI, Eduard Hellvig. Marţi, 28 martie, se va prezenta bilanţul activităţii SRI pe 2016, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis. Recitit şi reanalizat cu creionul în mână, astăzi, discursul şefului SRI, este radiografia perfectă a evenimentelor ce au urmat bilanţului.
Atentatele teroriste din Franţa, Germania, Bruxelles şi Londra, unde şi-au pierdut viaţa, din păcate, şi cetăţeni români, pericolul migraţiei, populismul exacerbat coroborat cu extremismul, suspiciunile de atacuri cibernetice şi dorinţa unora sau altora de a deţine puterea, printr-un control al informaţiei, credem noi că au conturat extrem de bine provocările viitoare şi îndatoririle pe care le va avea SRI în anii următori. Ca să răspundă la aceste cerinţe, cel mai important serviciu de informaţii din România trebuie să aibă un cadru legislativ coerent, trebuie să aibă legi de funcţionare obiective, trebuie să aibă instrumentele necesare şi de asemenea trebuiesc reconstruire anumite protocoale. În acest context, SRI rămâne ancorat şi atent la provocările de securitate din est – agresivitatea Rusiei, instabilitatea Ucrainei sau lipsa de predictibilitate a Moldovei. În Europa, nu există serviciu de informaţii infailibil, dar SRI are o reputaţie solidă în lumea intelligence-ului. Ne putem mândri cu un nivel ridicat de securitate individuală şi colectivă. “Acestea sunt fapte, şi nu percepţii şi, totodată, sunt angajamentul nostru pentru viitor, ca de la cetăţeni la cetăţeni”, spunea tot Eduard Hellvig, anul trecut.
Se mizează pe sprijinul partenerilor instituţionali
Gestionarea migraţiei rămâne în continuare o mare provocare. Subiectul se regăseşte pe agenda Summit-ului de la Roma, din 25 martie 2017 dar şi pe agenda Congresului EPP de la Malta. Există o mare îngrijorare la nivel de state şi guverne. Migraţia devine un risc în condiţiile degradării continue a stării de securitate din Orientul Mijlociu şi a modificărilor rutelor balcanice . România a dovedit că este pregătită să gestioneze acest risc, dar provocările vor continua şi în anii următori. Lucrurile nu vor rămâne aici, vor veni momente şi mai dificile. Migraţia este strâs legată de ameninţarea atacurilor teroriste, iar dacă vorbim de terorism, vorbim de finanţarea acestui flagel, iar banii provin din acţiuni de vânzare ilegală de arme, droguri, prostituţie, într-un cuvânt din criminalitate organizată. Reţelele sunt bine puse la punct, nu de puţine ori, cuprind oameni politici, oameni din Justiţie, oameni din Poliţie, oameni din sistemul bancar. Automat, vorbim de corupţie, evaziune fiscală şi spălare de bani. Ce vrem să spunem de fapt…că există o legătură între toate aceste ameninţări. Fluctuaţiile economice resimţite rapid în plan social continuă să preocupe SRI-ul în condiţiile în care sunt intrinsec legate de nivelul de corupţie şi de evaziunea fiscală, respectiv de volatilitatea unor pieţe externe. Dar SRI nu-şi poate asuma singur aceste responsabilităţi. Recent, directorul SRI a denunţat anumite protocoale, dar a vorbit de întărirea altor tipuri de relaţii, adică se mizează în continuare pe sprijinul partenerilor instituţionali. Nici nu s-ar putea altfel.
O atitudine mai deschisă
Şi totuşi SRI nu a fost ocolit de scandaluri. Aşa zisele dezvăluiri ale fostului deputat, membru în Comisia de Control a SRI, Sebastian Ghiţă, trimis în judecată în mai multe dosare penale de Direcţia Naţională Anticorupţie şi urmărit de Interpol, în acest moment, a pus instituţia într-o situaţie uşor sensibilă. Generalul Florian Coldea, a fost nevoit să demisioneze din SRI pentru a evita orice prejudiciu de imagine posibil, adus instituţiei, acţiunea mediatică fiind concentrată pe persoană şi nu pe instituţie, astfel că SRI a dovedit încă o dată că este o instituţie solidă. Cu o pepinieră de cadre foarte bine instruite şi cu o capacitate extraordinară de a continua, SRI nu s-a lăsat doborât şi asta pentru că în centrul atenţiei stă nevoia cetăţeanului de a fi protejat. Constatăm o atitudine mai deschisă a SRI în raport cu Comisia de control parlamentar şi în raport cu societatea. Este semnalul clar că Serviciul respectă rigorile unui stat democratic şi acţionează în acord cu principiile lui.
Partener respectat şi credibil în comunitatea de informaţii euroatlantică
Recent, au avut loc schimbări şi la vârful instituţiei. Răzvan Ionescu, general de brigadă cu o stea este noul prim-adjunct al Serviciului Român de Informaţii. Are 45 de ani şi de profesie fizician, fiind absolvent al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. A urmat cursurile postuniversitare cu specializarea Geopolitică şi Geostrategie din cadrul Academiei de Studii Economice, a absolvit masterul NATO Senior Executive din cadrul SNSPA, a absolvit cursurile seminarului Combaterea Armelor de Distrugere în Masă şi Terorismului din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall din Germania. Ce aşteptări avem de la SRI… Cetăţenii vor ca această instituţie să-şi facă datoria cu eficienţă şi cu seriozitate, aşa cum ne-a obşinuit. Ofiţerii SRI, prin profesionalismul lor, fac România mai sigură într-o perioadă cu multe probleme şi riscuri. La 27 de ani de activitate, SRI rămâne un partener respectat şi credibil în comunitatea de informaţii euroatlantică şi contribuie la profilarea României ca furnizor de securitate în regiune, ca urmare a rolului jucat de SRI în zona de cyber intelligence. La mulţi ani, SRI !
