După mulţi, poate prea mulţi, ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cum se numeşte acum, dar care a purtat diverse denumiri de-a lungul timpului, recunoşate că învăţământul profesional, tehnic şi tehnologic constituie o problemă. Inclusiv strategiile s-au modificat, iar această formă de învăţământ a devenit prioritate naţională. Şi în judeţul Dolj a început să fie încurajat acest sistem.
A trebuit să treacă foarte mulţi ani până când învăţământul profesional şi tehnic să fie considerat o problemă de interes naţional. În urmă cu două zile, la Craiova, deţinătorul portofolilului de ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prof.univ.dr. Sorin Mihai Câmpeanu, a recunoscut importanţa acestei forme de învăţământ: „Susţinem învăţământul profesional şi tehnic, ca verigă importantă între sistemul de educaţie şi piaţa muncii. Până nu vom avea realizată această punte de legătură, nu ne putem aştepta la creşterea resurselor educaţionale”. În fine, o recunoaştere….
La post-liceal, creştere în domeniul învăţământului sanitar
La ora actuală, învăţământul de acest fel conţine trei trepte: prima – cea destinată sistemului profesional, a II-a – reprezentată de studiile liceeale tehnologice – şi a – III-a reprezentată de învăţământul post-liceal. Dacă la ultimul nivel amintit nu au fost foarte multe probleme de-a lungul timpului, primele două au fost tot timpul în dificultate. „Cele mai căutate specializări, dacă vorbim de post-liceeală, au fost în domeniul sanitar. Este vorba de o căutare pe piaţa muncii a specialiştilor de acest fel, care îşi găsesc mai uşor un loc de muncă, mai ales în străinătate”, a declarat prof. Simona Ciulu, inspector de specialitate în cadrul ISJ Dolj.
Reapariţia şcolilor profesionale – un câştig
Însă problemele apar în ceea ce priveşte învăţământul profesional şi tehnic. După mai mulţi ani în care şcolile profesionale au dispărut din portofoliul învăţământului, acestea au fost reînfiinţate în 2013. Era nevoie de aşa ceva, cu atât mai mult cu cât forţa de muncă a specialiştilor – mecanici auto, strungari, frezori, tinichigii etc, în general „meseriaşi” – este îmbătrânită, media de vârstă fiind în jurul a 50 de ani. „Era nevoie de o astfel de măsură. În 2013, s-au reînfiinţat şcolile profesionale de doi ani, având, la nivelul ISJ, 10 astfel de clase, iar în 2014 s-au reînfiinţat şi şcolile de 3 ani, având, în prezent, 32 de clase. În cele două forme de acest fel de învăţământ, avem şcolarizaţi aproape 1000 de elevi – 875 pentru cea de-a II-a formă. Pentru anul şcolar următor, avem proiectate 48 de clase”, a mai precizat Simona Ciulu.
Agenţii economici vor specialişti
Creşterea numărului de clase şi de elevi la „profesională” este cerută inclusiv de agenţii economici, cu precădere cei din industrie, fie ea de construcţii, utilaje tehnologice sau de prelucrare. „Operatorii economici au observat că se pot confrunta, în timp, cu diminuarea forţei specializate de muncă. Astfel, ne-au cerut sprijinul, încheind inclusiv contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ cu profil tehnic, în timpul cărora elevii vor urma stagii de practică în acele unităţi economice semnatare ale protocolului. Practic, tinerii se vor familiariza cu exigenţele specifice unui loc de muncă, prin instruirea practică pe care o urmează, cei mai buni dintre ei urmând să încheie contracte de muncă cu agenţii economici. Aceştia nu caută decât specialişti”, a continuat Simona Ciulu. Ca date statistice, din cerinţele agenţilor economici, deocamdată nu se poate acoperi decât o plajă de 67 de procente din necesar, unul dintre motive fiind şi scăderea numărului de elevi.
Se şcolarizează tehnicieni veterinari
O problemă o constituie şi şcolarizarea tehnică în domeniul agricol şi zoozehnic. Până cu mai mulţi ani în urmă, tehnicianul veterinar se constituia într-un fel de „tătuc” al satului. La el veneau toţi cei din comunitate, când aveau nevoie de asistenţă medicală pentru păsări şi animale. În timp, specializarea a început să dispară, dar sunt semne că este în plină revigorare. „Şcolarizăm, deja, specialişti veterinari la liceele de profil din Calafat, Malu Mare şi Băileşti. În fiecare unitate de învăţământ amintită, avem câte o clasă de profil. Mai mult, la Malu Mare am cerut să înfiinţăm şi clase de specialişti în apicultură şi sericicultură. Chiar dacă elevii care urmează aceste cursuri nu promovează examenul de Bacalaureat, ei pot profesa, la fel ca şi în alte meserii tehnice, pe baza certificatelor de competenţe obţinute. Am avut mai mulţi tineri care au fost instruiţi în agricultură şi zootehnie, dara asta şi datorită programelor de dezvoltare derulate de către operatori cu fonduri europene ”, a mai spus Simona Ciulu.
Învăţământul dual – încă în faza incipientă
O şansă pentru elevii care aleg învăţământul tehnic şi profesional o constituie forma „duală”. Acesata îi permite tânărului, care a împlinit 16 ani, să încheie contracte de muncă cu un agent economic şi să urmeze, în acelaşi timp, şi forma de învăţământ aleasă. Deocamdată, nimic nu este clarificat în această privinţă, lucru recunoscut şi de către ministrul Sorin Mihai Câmpeanu: „Această formă de învăţământ este, acum, în faza de proiect. Am văzut reticenţe din partea agenţilor economici, care vor şi facilităţi fiscale, în cazul în care şcolarizează tineri în acest sistem. Ei nu au fost de acord cu titulatura „Contract de formare profesională”, iar Camera Deputaţilor a adoptat, zilele trecute noua formă – „Contract de pregătire profesională” şi de aceea cred că vom putea pune în practică, din această toamnă, această formă de instruire”.
